In ultimele ore, atat institutiile UE, cat si NATO si-au dublat presiunea impotriva regimului belarus al lui Alexandru Lukansenko, care foloseste sosirile masive de migranti pentru a destabiliza Uniunea Europeana ca pe o arma de santaj politic.
Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a iesit ieri in apararea Poloniei, una dintre cele mai afectate tari alaturi de Lituania si Letonia. „Folosirea migrantilor ca tactica hibrida de catre Belarus este inacceptabila. NATO este solidara cu Polonia si cu toti aliatii nostri din regiune”, a declarat ieri politicianul norvegian intr-un mesaj postat pe contul sau de Twitter dupa intalnirea cu presedintele tarii, Adrzej Duda.
Tensiunile dintre ceea ce este considerat ultimul dictator al Europei si cei Douazeci si sapte au fost „in crescendo” de cand clubul comunitar nu a recunoscut ultimele alegeri prezidentiale desfasurate in tara in august 2020, marcate un truc de comunitatea internationala. Dupa protestele declansate de oponenti si represiunea brutala impotriva manifestantilor, UE a lansat sanctiuni economice care ar putea fi prelungite in zilele urmatoare.
Presedintele Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen, a deschis deja usa luni trecuta unei noi baterii de pedepse care includ companii aeriene din tari din afara blocului comunitar. „UE va studia in special cum sa sanctioneze companiile aeriene din tari terte care participa la traficul de persoane, de exemplu, printr-o lista neagra”, a explicat presedintele Executivului comunitar intr-un comunicat. In ultimele luni, tarile vecine cu Belarus denunta ca Lukasenko a facilitat zboruri din tari terte precum Irak sau Turcia, ceea ce l-a fortat pe cel mai inalt reprezentant al diplomatiei comunitare, Josep Borrell, sa negocieze cu aceste tari pentru a incerca sa paralizeze acest pont aerian unic. .
„Autoritatile din Belarus trebuie sa inteleaga ca presiunea asupra UE cu instrumentalizarea cinica a migrantilor nu ii va ajuta in scopul lor”, a mai asigurat Von der Leyen in declaratia sa.
In realitate, Lukaskenko nu este singurul presedinte care a folosit fluxurile migratorii pentru a-i pune pe cei Douazeci si sapte pe franghii. Totul indica faptul ca este doar un elev remarcabil al lui Recep Tayyip Erdogan si Mohamed VI. De cand criza refugiatilor a izbucnit in 2105 cu valuri masive de refugiati sirieni, tarile europene nu au reusit sa ajunga la un acord pentru modificarea regulilor europene de azil, iar protectia granitelor a devenit singurul punct de intalnire dintre nordul si sudul clubului comunitar.
In ciuda acestui fapt, Comisia Europeana refuza sa finanteze ziduri sau sarma ghimpata cu bani europeni pentru a opri imigratia. La ultimul summit european, aceasta problema a fost discutata dupa ce un grup de tari format din Austria, Bulgaria, Cipru, Cehia, Danemarca, Estonia, Grecia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia si Slovacia au semnat o petitie in acest sens.
Criza de la granita de est a Poloniei se agraveaza odata cu trecerea zilelor, Guvernul a dislocat 12.000 de militari pe linia de demarcatie cu Belarus. Cu un gard cu tepi si o stare de urgenta localizata, executivul condus de Jaroslaw Kaczynski refuza sa primeasca ajutorul oferit de Bruxelles prin Agentia Europeana pentru Paza de Frontiera si Coasta (Frontex) si Agentia de Politie (Europol). Varsovia a refuzat, de asemenea, oferta Germaniei de a trimite personal militar in zona afectata.
Marti dimineata, echipa de gestionare a crizei a avut o intalnire de urgenta din cauza escaladarii tensiunii la punctul de trecere a frontierei de langa orasul Kuznica, inchis de ieri. Presedintele Andrzej Duda a declarat la o conferinta de presa ulterioara ca Polonia nu are nevoie de ajutor material. „Suspectam situatia in permanenta. Sunt destui militari, politisti, politisti, iar infrastructura este suficienta. Suntem in control asupra situatiei”, a spus el. Duda a mai declarat ca guvernul este in contact permanent cu aliatii Poloniei, inclusiv cu secretarul general al Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) si cu inalti oficiali ai UE.
De la inceputul miscarilor migratoare in iulie anul trecut, Polonia nu a refuzat ofertele constante ale institutiilor europene de a-si mobiliza oficialii pe teren. Opozitia, condusa de fostul premier Donald Tusk, continua sa reitereze nevoia de a imparti responsabilitatea pentru granitele poloneze, dar si europene, cu Frontex si Europol. Tusk, intr-o conferinta de presa, a cerut chiar aplicarea articolului 4 al NATO, care prevede deschiderea consultarilor atunci cand una dintre parti isi vede amenintate integritatea teritoriala, independenta politica sau securitatea.
Reuniti in sedinta plenara de ieri seara, camera inferioara a parlamentului polonez (Sejm), politicienii opozitiei i-au cerut presedintelui sa convoace Consiliul National de Securitate, acest lucru ar obliga executivul sa deschida masa de discutii si sa integreze opozitia. Intr-o calatorie oficiala in Slovacia, Duda nu a comentat cererea adresata Sejm-ului.
Pana acum, strategia guvernului polonez s-a concentrat pe a cere Uniunii Europene sa majoreze sanctiunile economice impotriva regimului lui Alexandr Lukasenko. De la punctul de trecere a frontierei Kuznica, prim-ministrul, Mateusz Morawiecki, a scris printr-o retea de socializare ca „Inchiderea frontierei poloneze este in interesul nostru national. Dar astazi este in joc stabilitatea si securitatea intregii UE.” Mai tarziu, intr-o sesiune plenara, Morawiecki a vizat direct presedintele rus Vladimir Putin din spatele crizei la granita. „Acest ultim atac al lui Lukasenko, al carui executor si principal este presedintele Putin, arata hotararea de a reconstrui imperiul rus, caruia noi polonezii trebuie sa ne opunem”, a spus el de la tribuna.
