Au trecut patru ani de la inceputul protestelor sociale din Nicaragua, care au avut loc dupa raspunsul violent si represiv al statului la o revendicare condusa de adulti in varsta impotriva reformelor sistemului de securitate sociala si care a condus, o zi mai tarziu, intr-o serie de demonstratii impotriva mandatului presedintelui Daniel Ortega. Guvernul sandinist a descris evenimentul drept o tentativa de lovitura de stat.
Reprimarea protestelor a facut sute de morti si retinuti, pe langa mii de persoane stramutate. Trei ani mai tarziu, rudele victimelor presiunii statului isi mentin intacta cererea de justitie si se pregatesc pentru rezultatul alegerilor prezidentiale din 7 noiembrie, intr-un context care doar pare sa se fi inrautatit din cauza noilor masuri legale si operationale puse in loc de catre Guvern pentru a preveni orice tip de manifestatie populara.
Francys Valdivia, presedintele Asociatiei Mamele din Aprilie, si-a exprimat pozitia cu privire la importanta anului electoral pentru a avea acces la justitie.
„Facem apel la toate sectoarele politice pentru ca spiritul lunii aprilie sa nu devina un pas partizan, iar organizatiile politice aparute in focul manifestatiilor din aprilie sa ajunga sa se concentreze pe candidaturi, pe cabine de vot, liste, procese electorale interne. si sa nu reia lupta pentru justitie, democratie si eliberarea tuturor detinutilor politici”, a spus el.
In trei ani, familiile victimelor nu au putut accesa justitia, drept care le-a fost refuzat din prima instanta, care era Ministerul Public. De atunci, au suferit diferite grade de represiune, de la persecutie, inchisoare, asedii, profanarea mormintelor si obstructionarea activitatilor comemorative.
Recent, Comisia Interamericana pentru Drepturile Omului a detaliat, printr-un raport intitulat „Persoanele private de libertate in Nicaragua in contextul crizei drepturilor omului”, ca din 18 aprilie 2018, a documentat ca cel putin 1.614 persoane au fost private de libertate in contextul acestei crize.
Brenda Gutierrez, presedintele Comitetului pentru eliberarea detinutilor politici, a declarat pentru Vocea Americii ca cel putin 126 de persoane sunt inca in inchisoare, suferind maltratari si torturi.
„Au fost introduse amenintari fizice si verbale pentru detinutii politici, ei sunt amestecati cu detinutii obisnuiti pentru a fi amenintati din partea lor, deoarece acestia se preteaza sistemului penitenciar pentru a hartui detinutii politici”, a spus el.
Organizatia internationala a indemnat Statul Nicaragua, prin raportul sau, sa respecte 27 de recomandari, printre care include si cererea de „libertate a persoanelor care au fost retinute in acest context sau pentru proteste sau disidenta politica, ilegal sau arbitrar; si incetarea imediata a detentiilor arbitrare si ilegale a celor care participa la proteste sau manifesta impotriva Guvernului.”
Intre timp, duminica diferite expresii de rezistenta cetateneasca au reusit sa ocoleasca statul politienesc care predomina in tara.
In mod clandestin, cetatenii s-au alaturat actiunilor de protest care s-au raspandit in diverse parti ale tarii, in special in Managua si Bluefields. Articulatia Miscarilor Sociale a raportat, prin intermediul retelelor sale de socializare, ca, de vineri seara, membrii organizatiei au desfasurat „zile comemorative”, in ciuda asediului politienesc si a amenintarilor constante pe care le primesc.
Aprilie in rezistenta pentru rudele detinutilor politici, pentru victime, pentru toti cei asasinati. Sa continuam rezistenta pana cand vom obtine libertatea Nicaragua”, au spus membrii Articulatiei Miscarilor Sociale, intr-un scurt filmulet pe care l-au inregistrat in timp ce puneau un afis in afara Bisericii Indurarea Divina, din Managua.
Printre mesajele lansate de Articulatia Miscarilor Sociale s-au numarat: „Nu uit aprilie” si „Aprilie in rezistenta”. In timp ce Alianta Civica pentru Justitie si Democratie din Nicaragua a cerut, printr-o declaratie publica, „libertate, dreptate si democratie”.
„La patru ani dupa acel 18 aprilie, lupta continua, iar spiritul de lupta si curaj al nicaraguenilor ramane intact, asa ca in acest an 2022 poporul din Nicaragua ramane ferm cerand libertate, dreptate si democratie si cu speranta unui viitor in pace”, a declarat Alianta Civica intr-un comunicat.
