Recentele cozi la pompele de carburant aduc in actualitate efectele pe care panica le poate produce in societate. Un agent economic privat neinregistrat in lanturile de comercializare a carburantului care opereaza pe teritoriul Romaniei urca spectaculos si in mod nejustificat pretul la carburant, influentat fiind de masurile restrictive impuse la pompele de carburant din Ungaria si de benzinariile Moll care se aprovizioneaza de compania mama din. tara vecina. Un client bulversat de pretul afisat la benzinaria de Beius face o poza pe care o posteaza pe saiturile de socializare. Poza se viralizeaza, este preluata de televiziuni nationale de stiri, care prezinta situatia ca se generalizeaza in toate benzinariile, si panica se instaleaza. Mai intai sunt afectate benzinariile din orasele de la granita, unde cozile la benzina au inceput cu cateva zile inainte, apoi se extinde ca o caracatita in toate marile orase din Ardeal, pentru ca, la final, sa cuprinda intreaga tara. Degeaba a iesit ministrul economiei publice la toate televiziunile de stiri, foamea de carburant indusa de panica nu se atenueaza deloc. Cozi nesfarsite la statiile de carburant au fost toata noaptea.

De unde porneste aceasta spaima a zilei de maine, la romani?

Problema este veche. In fiecare familie mai exista un bunic, un parinte, o matusa sau o cunostinta care a trait inainte de 1989, cand alimentele, benzina, curentul, apa erau rationalizate. Fiecare familie avea dreptul la o cotă de X litri de benzină pe luna, X kilograme de carne pe membru de familie, o jumatate de paine sau un litru de ulei. Apa curgea la robinete doar cateva ore pe zi, iar curent electric aveai doua ore pe zi. Din acest motiv, familiile isi fac rezerve de alimente, de carburant si de apa, umplandu-si cada de baie pentru a avea apa la toaleta.

In alta ordine de idei, dupa 1989, clasa politica a facut tot ce a putut pentru a macina constant si definitiv increderea romanilor in institutiile statului. Prin urmare, cetateanul se simte neprotejat in fata unor primejdii imediate. Contextul instabil determinat de razboiul din Ucraina, aparut la finalul unei pandemii care a bulversat societatea pe durata a doi ani, este un moment in care cetatenii isi doresc sa simta protectia statului prin institutiile care il reprezinta in teritoriu. Cetatenii simt nesiguranta zilei de maine si reactioneaza ca atare. De aici nevoia de a se asigura ca vor avea la dispozitie carburant, alimente si servicii la pretul corect si nu unul speculativ.

Prea multa panica?

Un alt motiv al reactiei exagerate, panicarde, a romanilor este slaba educatie a gandirii analitice care se dobandeste in scoala. Efectele celor 30 de ani de experimente in invatamant sunt descoperite acum in cel mai acut mod. Accentul pus in educatia scolara pe memorare, in detrimental gandirii analitice la copii si tineri, produce adulti care nu pot discerne informatiile primite, sunt incapabile de a adevarul separat de senzationalul gratuit, produs doar pentru aprecieri in spatiul virtual.

Nu in ultimul rand, reactia de panica este indusa de instinctul de supravietuire specifica oricarei vietati. Instinctul de supravietuire sa activat si in cazul cumparaturilor compulsive de la inceputul pandemiei. Nu cred ca au fost uitati rafturile goale din magazine cand, rand pe rand, tarile din intreaga lume declarata carantina din cauza virusului Sars-Cov2. Cetatenii, chiar si cei din tarile dezvoltate economice, si-au facut stocuri mari de produse alimentare neperisabile, de hartie igienica si drojdie. Multe dintre aceste produse disparand efectiv de pe rafturi cu viteza luminii.

Revenind la panica produsa de spaima unor preturi prohibitive la carburant, calmul sa reasezat, dar ramane in sarcina decidentilor sa ia masuri pentru a recastiga increderea populatiei in capacitatea institutiei sau statului de a-si proteja cetatenii, desi acest lucru pare nerealist in acest moment.