Cuvintele senine de ramas bun ale Theresei May, la portile Downing Street, au ascuns intre randuri amenintarea care planeaza asupra Partidului Conservator, care a demisionat vineri pentru a continua sa conduca. „Pentru a-si atinge scopul, el sau ea [succesorul sau] va trebui sa gaseasca in Parlament consensul pe care nu l-am putut gasi”, a spus ea. Candidatii cu cele mai mari sanse de reusita, incepand cu Boris Johnson, il privesc cu degetul pe ultranationalistul Nigel Farage si concureaza pentru a da dovada de duritate impotriva Bruxelles-ului. Amenintarea ca Regatul Unit va parasi UE fara acord pe 31 octombrie reapare.
Respingerea larg raspandita in randul conservatorilor a celei mai recente incercari de a-si salva planul Brexit, care includea un semn din cap catre laburisti cu posibilitatea unui al doilea referendum, a facut-o in sfarsit pe May sa inteleaga ca a fost lasata singura.
„Am incercat de pana la trei ori. Am crezut ca perseverenta era ceea ce trebuie facut, in ciuda faptului ca aveam totul impotriva mea. Acum este clar pentru mine ca este in interesul tarii ca un nou prim-ministru sa conduca acest efort”, a spus May. Abia la sfarsitul discursului, in ultima propozitie, nu s-a putut abtine sa planga in timp ce si-a exprimat „enorme multumire pentru ca a avut ocazia sa slujesc tara pe care o iubesc”, a spus el.
May isi va face demisia de la conducerea Partidului Conservator in vigoare la 7 iunie. Acest lucru ii va permite sa-l primeasca pe presedintele Statelor Unite, Donald Trump, fara statut provizoriu, a carui vizita oficiala in Regatul Unit este programata intre 3 si 5 ale lunii respective. Din acel moment va incepe prima faza a unui proces de inlocuire care poate dura pana la jumatatea lunii iulie si in care rivalii cu cele mai multe sanse de succes, precum fostul ministru pentru Brexit Dominic Raab sau fostul primar al Londrei Boris Johnson, vor aparea in fata militantitatii conservatoare cu un discurs dur in fata Bruxelles-ului. „Un nou lider va avea ocazia sa faca lucrurile diferit si sa se bazeze pe impulsul unui nou guvern”, a spus Johnson la Interlaken, Elvetia, unde a vorbit la o conferinta. „Vom parasi [UE] pe 31 octombrie, cu sau fara acord. Iar modalitatea de a obtine o afacere buna este sa va pregatiti pentru posibilitatea ca sa nu existe”, a spus el.
Candidatii la conducerea Partidului Conservator stiu ca principala lor provocare este neutralizarea aparitiei Partidului Brexit al lui Nigel Farage, care a atras multi alegatori traditionali cu discursul sau radical si anti-european. „Este greu sa nu-ti para rau pentru mai”, a scris Farage pe contul sau de Twitter vineri. „Dar politic nu a stiut sa interpreteze starea de spirit a tarii si a partidului sau. Doi lideri conservatori cu instinct pro-european si-au dat deja demisia. Ori partidul isi invata lectia, ori va muri”, a avertizat el.
May va ramane prim-ministru interimar pe toata durata concursului, iar neutralitatea ei se prezuma. Dar nu si cel al altor actori fundamentali, precum liderul opozitiei, Jeremy Corbyn, care i-a cerut imediat ca liderul in curs de dezvoltare sa convoace alegeri, „pentru ca nu va putea rezolva problema”. Sau presedintele CBI, principala asociatie patronala din Regatul Unit, Carolyn Fairbairn: „Nu poate exista niciun plan pentru Regatul Unit fara un plan pentru Brexit. Politica cu castigatorul ia tot nu ne mai serveste. Sunt in joc locurile de munca si calitatea vietii cetatenilor”, a asigurat el.
Cele trei incercari esuate ale lui May de a-si promova planul Brexit in Parlament au demonstrat dificultatea de a forma o majoritate conservatoare. Blocul eurosceptic este foarte puternic, cu intre 80 si 100 de deputati din cei 313 pe care ii au conservatorii. Noul lider al partidului va mosteni o majoritate minoritara care va depinde in continuare, pentru realizarea oricarui proiect, de sprijinul celor zece parlamentari nord-irlandezi ai DUP.
Zeci de conservatori si-au exprimat deja respingerea unui Brexit salbatic, care ar putea insemna o catastrofa pentru economia tarii. Iar opozitia laburista, care a refuzat sa-i dea sprijin lui May si a intrerupt negocierile cateva saptamani mai tarziu, are ca obiective exclusive alegeri generale anticipate sau un nou referendum. Asa ca victoria euroscepticilor, care au reusit in sfarsit sa-si revendice capul premierului, poate fi in cel mai bun caz pirica. Timpul se scurge, iar Bruxelles-ul a transmis semnale clare ca nu vor fi noi transferuri.
Omul pe care multi il considera adevaratul vinovat al situatiei actuale, fostul premier David Cameron, care a convocat un referendum in 2016 pe care nimeni nu-l ceruse, a avut vineri in aceasta zi cuvinte de bunatate si intelegere fata de mai: „Stiu cat de dureros este. sa accepti ca timpul tau s-a epuizat si ca este nevoie de un nou lider. A luat decizia corecta si sper ca spiritul de angajament care exista astazi va continua in timp.” Desi vineri aceasta a existat o cataracta de lauda pentru sentimentul de stat si demnitate al lui May din partea celor care cu cateva zile inainte au vorbit despre orbire si incapatanare, nu s-au auzit cuvinte cu acea dorinta de compromis la care s-a referit Cameron. Dimpotriva.
Fostul lider al conservatorilor, Iain Duncan Smith, si una dintre cele mai puternice voci in apararea unui Brexit salbatic, s-a expediat, la cateva ore dupa anuntarea demisiei, cu o rubrica de opinie in The Daily Telegraph in care a asigurat ca „Compromis este un cuvant murdar atunci cand inseamna a trada Brexitul”.
In asteptarea ultimei infrangeri a Guvernului
Theresa May va continua sa fie prim-ministru si lider al Partidului Conservator duminica, la ora 23:00, ora peninsulei Spaniole, cand rezultatele alegerilor pentru Parlamentul European organizate joia trecuta vor fi facute publice in Regatul Unit. Tories se pregatesc deja sa sufere o alta infrangere istorica, care i-ar putea pune pe pozitia a cincea.
Alegerile pe care nimeni nu le-a dorit si pe care nimeni nu le-a prevazut au insemnat renasterea ultra-nationalistului Nigel Farage si a partidului sau pentru Brexit. Asa cum i s-a intamplat lui David Cameron, Farage a folosit victoria europeana pentru a zgudui apele din Partidul Conservator si pentru a-l determina sa adopte o deriva mai radicala. Tories au fost nevoiti din nou sa recurga la decapitarea conducerii lor pentru a incerca sa opreasca sangerarea.
