Iarna inseamna joc cu bulgari, cazemate, sanii, derdelus si oameni de zapada. In ultimii ani, din nefericire, copiii sunt tot mai putin interesati de aceste jocuri datorita tentatiei computerului si televizorului.
Astfel, inca din anul 2003, psihologii si-au pus intrebarea daca jocul in zapada poate fi inlocuit de laptop, desktop sau DVD. Cercetarile efectuate in acest sens de psihologii britanici au dovedit ca micutul care s-a nascut in zona climatica temperata are nevoie de acest tip de jocuri de iarna, care au un anumit rol in dezvoltarea sa psihologica.
Modelarea zapezii, o gimnastica a mintii
Copiii nascuti si crescuti in zonele climatice temperate ale globului beneficiaza de unul dintre cele mai placute jocuri cu capacitate de antrenare a imaginatiei: modelarea zapezii. Astfel, pentru micuti, zapada este un urias camp de plastilina alba, care-i invita la creativitate, gandire plastica si fantezie. Psihologii englezi considera astfel ca jocul care implica modelarea zapezii in construirea diferitelor forme este benefic dezvoltarii unor sisteme de retele neuronale implicate in inteligenta creativa. Astfel, spre deosebire de modelarea plastilinei, care este foarte simpla, copilul foloseste zapada ca pe un material ceva mai dificil de manipulat.
Tocmai acest plus de dificultate face ca jocul cu zapada sa devina o mica problema pentru creierul micutului, care trebuie sa gaseasca solutia pentru a-si indeplini actul creativ. Solicitarea creierului implica, pe de o parte, o intuitie aparte pentru felul de a modela zapada, iar pe de alta parte – un efort creativ in sine. De asemenea, micutul se implica in modelarea naturii simtind fara sa vrea un contact viu cu mediul natural.
Perceptia formelor dezvolta gandirea logica
Cercetatorii elvetieni de la Universitatea din Genova au descoperit ca anumite circuite de neuroni specifice creierului uman sunt activate de unii stimuli vizuali. Astfel, dr. Karla M. Shultz a constatat ca micutii care fac un efort de observare la distanta a obiectelor din savana, stepa sau campuri inzapezite secreta brusc o anumita cantitate de serotonine. Aceasta secretie hormonala a creierului, aparuta in timpul efortului vizual de acest tip, are efectul unei programari computerizate a unor zone extinse din creier.
Ca urmare, orice copil care are sansa de a privi peisaje intinse in care domina intens o anumita culoare deschisa va putea utiliza inca 7% din capacitatea creierului implicat in gandire. Pe baza acestei descoperiri a anului 2007, se crede ca ultima glaciatiune la care specia noastra a fost martora a favorizat perpetuarea acestor indivizi capabili de a-si dezvolta gandirea la stimulii vizuali oferiti de formele indepartate de zapada. In realitate, este vorba de aceleasi procese care s-au petrecut acum aproximativ 1.000.000 de ani, cand omul a fost alungat din jungla in savana si a trebuit sa-si foloseasca intuitia pentru a supravietui.
Savana, aleasa de om pentru ca nu mai facea fata vietii in jungla, ofera practic aceeasi stimulare vizuala ca un peisaj monocromatic dalb de iarna. Cercetatorii ar dori, desigur, sa afle ce se va intampla cu inteligenta intuitiva atunci cand copiii nu vor mai avea sansa de a privi deloc peisaje naturale monocromatice precum intinderile de zapada sau savana. Din acest motiv, este important ca micutii sa aiba ocazia de a privi astfel de peisaje in natura, chiar daca parintii trebuie sa faca un efort financiar pentru o minivacanta la munte iarna.
Jocul cu bulgari de zapada si controlul agresivitatii
Bataile cu bulgari de zapada nu sunt altceva decat o manifestare a jocului agresiv de care copilul are nevoie. Instinctul agresiv nu trebuie blocat prin interdictii, asa cum procedeaza gresit foarte multi parinti. Oricare blocare a unui instinct conduce la o acumulare de tensiune si, implicit, la probleme ulterioare de natura psihica. Jocul cu bulgari de zapada ofera micutului cea mai prielnica sansa de a-si descarca instinctul agresiv fara a-si amplifica dorinta de violenta.
Odata cu descarcarea completa a tensiunii agresive, micutul isi echilibreaza automat celelalte functii cerebrale. Privind din perspectiva scolii germane de psihologie, un copil invata mai usor sa-si reprime violenta daca are sansa de a-si descarca agresivitatea fara a fi foarte mult ghidat si controlat de parinti. Acest lucru este insa riscant in orice alta situatie, exceptand bataia cu zapada. Din acest punct de vedere, parintii ar trebui sa explice micutului ca este liber sa se bata cu zapada, dar ii este interzis sa foloseasca bulgari cu gheata. In conditiile unui copil supus unui stres permanent in timpul zilelor de scoala, este chiar recomandat sa initiem o astfel de actiune in care, prin bataia cu bulgari, sa-si poata descarca tensiunea.
Un articol recent publicat de cercetatorii danezi arata ca 70% din baieti si 65% din fete pot da rezultate mai bune la teste de gandire imediat dupa o partida de „bulgareala”. Aceasta demonstreaza faptul ca, odata descarcata teniunea agresiva, blocajul care tinea in frau agresivitatea este acelasi cu cel care proptea in cuie gandirea. Odata cu disparitia acestui blocaj, gandirea devenea mai libera, iar scorul testelor de inteligenta era mai bun. Pe langa acest aspect, jocul cu bulgari de zapada este unul social, care implica permanent lupta si fuga, dominanta si recunoastere a dominantei. Copilul invata astfel fara sa constientizeze care este doza de agresivitate pe care trebuie sa o manifeste in exterior fata de ceilalti pentru a-si pastra o stare si o pozitie ierarhica confortabila. Micutul invata sa-si controleze agresivitatea dozand-o in functie de interesul personal de a-si asigura un confort fizic sau psihic de moment, dar si de durata.
In realitate, bataia cu bulgari este singura posibilitate de joc de tip agresiv ce nu presupune riscul accidentarii si nici cel al degenerarii conflictului in aspecte periculoase. Studiile psihologilor elvetieni au aratat ca si in cazul adultilor bataia cu zapada are un efect pozitiv asupra detensionarii, cat si a atenuarii si sporirii controlului agresivitatii verbale sau fizice.
Efectul zapezii asupra sanatatii fizice Cresterea imunitatii
Copilul nascut si crescut intr-o clima temperata are nevoie de o „educatie” a sistemului imunitar, numita popular „calire la frig”. Astfel, un copil care are sansa de a se juca mai mult in zapada, fara insa a resimti frigul pana la tremurat, devine mai rezistent la boli infectioase de orice tp. Frigul implica o antrenare a productiei de celule albe a ganglionilor limfatici, crescand astfel rezistenta la infectii. Mai important este insa faptul ca expunerea la contactul cu zapada va antrena toate organele responsabile de imunitate sa reactioneze mai rapid in cazul unei infectii.
Efectul echilibrant nervos
Peisajele inzapezite si mai ales ninsoarea au un efect linistitor, chiar hipnotic, asupra majoritatii copiilor si chiar a adultilor. Acest efect sedativ poate fi deseori la fel de intens ca si o pastila calmanta. Ca urmare a efectului linistitor, copilul va fi scutit de efectul nociv al stresului, care este un real inductor a cel putin 70% din boli. Pe de alta parte, efectul sedativ al peisajului hibernal permite ca energia organismului sa nu fie canalizata catre rezolvarea tensiunilor, ci catre procesele cresterii si dezvoltarii normale. Spre exemplu, insomniile micutilor, ca si aspectele hiperactivitatii pot fi usor rezolvate cu o simpla cura de joc in zapada.
Sanatatea cardiaca
Cercetatorii de la Universitatea Seattle (SUA) au dovedit ca o moderata expunere la atmosfera hibernala a copilului poate creste rezistenta acestuia la boli cardiovasculare. Acest aspect se datoreaza faptului ca un copil crescut intr-o clima temperata trebuie sa invete sa se adapteze la temperaturi scazute incepand din anul al treilea al vietii.
Mai mult decat atat, s-a dovedit ca emotiile pozitive, adica placerile si bucuriile oferite de cei din jur, determina o anumita stimulare a zonei hipotalamusului, o regiune a creierului implicata in acomodarea termica, dar si in realizarea unor senzatii de placere sau bucurie. Ca urmare a stimularii specifice a hipotalamusului, o parte din creier va secreta unele substante hormonale care patrund in sange.
Acesti hormoni, numiti serotonine F.S., determina o maturare aparte a fasciculului HISS (zona a inimii implicata in reglarea contractiilor de pompare a cordului). Totodata, s-a dovedit ca 75% din copiii care se pot bucura de zapada au mai putine probleme cu colesterolul din sange. Astfel, se estimeaza ca un contact cu atmosfera hibernala al copilului timp de peste 17 zile pe an, pana la varsta adolescentei, creste cu peste 50% viteza de metabolizare a colesterolului.
