Patru partide au aparut in fruntea lor, in timp ce alegatorii olandezi decid cine isi va conduce tara intr-o noua era politica. Sondajele sugereaza o cursa dubla, iar votul se incheie la ora 21:00 (20:00 GMT). Liderul centru-dreapta, Dilan Yesilgoz, va castiga si va deveni prima femeie prim-ministru olandez.
Cei mai apropiati rivali ai ei sunt populistul anti-islam Geert Wilders si o alianta de stanga condusa de fostul comisar european de rang inalt Frans Timmermans.
Peste 13 milioane de alegatori olandezi au posibilitatea de a alege dintre 26 de partide la votul de miercuri, iar pana la 17 ar putea castiga locuri.
Ochii europeni urmaresc cu atentie aceste alegeri, dupa 13 ani de guvernari sub Mark Rutte. Cel mai mare partid ar putea ajunge cu mai putin de 20% din voturile nationale si mai putin de 30 de locuri in parlamentul de 150 de locuri, fara precedent in politica olandeza.
Increderea in guvern este la un nivel scazut dupa ce un scandal politic a lasat mii de parinti etichetati in mod gresit drept fraudatori de asistenta sociala. Un politician care si-a sustinut drepturile a infiintat un partid centrist in urma cu doar trei luni si deja este ales ca regizor.
Noul Contract Social al lui Pieter Omtzigt va fi probabil esential pentru formarea urmatorului guvern de coalitie. A aratat putin interes pentru conducerea tarii, dar cine castiga va avea nevoie de sprijinul lui.
„Stiu de ce sunt capabil pentru poporul olandez”, a spus Dilan Yesilgoz, care a venit in Tarile de Jos ca fiica a refugiatilor turci si a facut ca scaderea nivelului migratiei sa fie o prioritate la fel de mult ca si combaterea costului ridicat al vietii.
Spre deosebire de rivalii ei, ea nu a exclus sa lucreze cu partidul pentru libertatea domnului Wilders. Dar daca el castiga, ea isi va mentine partidul conservator-liberal VVD departe de un guvern Wilders.
Cand a anuntat in ultima dezbatere TV de marti seara ca va fi prim-ministru pentru toti olandezii, ea a spus ca asta s-ar putea intampla doar daca isi va strica toate politicile, cum ar fi interzicerea islamului si parasirea UE, numita „Nexit”.
Dl Wilders, care este deputat timp de 25 de ani, s-a oferit sa-si suspende politicile anti-Islam si a spus ca intelege ca alegatorii olandezi nu sunt inca pregatiti sa paraseasca UE.
„Nu avem Nexit in programul nostru, avem un referendum despre Nexit si asta e ceva diferit”, a spus el pentru BBC.
Retorica sa la aceste alegeri a fost blanda, spune politologul Martin Rosema, care crede ca unele dintre partide ar putea gasi o modalitate de a lucra cu el in guvern.
„Ar putea exista o optiune ca [Partidul Libertatii] sa sustina coalitia cu sau fara ministri. De obicei, aveti fie o majoritate, fie o minoritate [guvern], dar in acest caz ar putea exista ceva intermediar”.
In ciuda acestei cantitati extraordinare de optiuni oferite, multi alegatori sunt apatici si, in ajunul votului, aproape jumatate se spunea ca sunt inca indecisi. Aceasta cifra este confirmata intr-unul dintre cele mai sarace cartiere din Rotterdam, Crooswijk.
„Nu m-am hotarat inca, dar va fi una dintre partile care nu a fost in ultimul cabinet”, a spus Laura. „Toti sunt responsabili pentru cresterea preturilor”.
Drago care lucreaza in cafeneaua locala a prietenei sale se plange ca taxele mai mari fac viata imposibila. El se plange de faptul ca migratia a exacerbat o criza a locuintelor deja dificila, care a lasat Olanda cu un deficit de 390.000 de locuinte.
Trei studente din spalatoria locala au spus ca si ei probabil vor vota fie pentru alianta Muncii-Stanga Verde (PvdA/GL), desi si-au exprimat ingrijorarea cu privire la migratie.
Liderul aliantei de stanga, Frans Timmermans, crede ca are sanse mari sa conduca urmatorul guvern.
„Aceasta tara nu poate functiona niciodata fara o coalitie, este istoria noastra”, a spus el pentru BBC.
„Stanga nu a reusit niciodata sa guverneze singura aceasta tara, avem intotdeauna nevoie de parteneri in centrul politicii”.
Anul trecut, migratia neta in Tarile de Jos s-a dublat cu peste 220.000, partial din cauza refugiatilor care fugeau de invazia Rusiei in Ucraina.
De aceea, chiar si NSC-ul de centru al lui Pieter Omtzigt vrea un plafon de 50.000 pentru migratie si acesta este unul dintre motivele pentru care Geert Wilders a crescut in sondaje.
Rivalul de extrema dreapta Thierry Baudet nu s-a bucurat de acelasi succes cu alegatorii. El a ramas in urma in sondaje si a fost atacat de doua ori in campania electorala, ajungand luni seara la spital dupa ce a fost lovit peste cap cu o sticla de bere.
