Tensiunile in jurul Ucrainei au crescut dupa ce Washingtonul a recunoscut, potrivit unor mass-media, posibilitatea de a trimite soldati in Europa de Est si in tarile baltice si NATO si-a intarit flancul estic, lucru pe care Rusia il denunta drept o „isterie” a Occidentului.
Pentru Kremlin, toata responsabilitatea pentru tensiunea din Europa de Est revine Statelor Unite si aliatilor sai din Alianta Atlantica, care, in cuvintele purtatorului de cuvant al presedintiei ruse, Dmitri Peskov, au dezlantuit luni „isterie informativa” in vest.
Peskov a denuntat o campanie de informare impotriva Rusiei plina de „falsuri si minciuni”, care este insotita de „actiuni concrete”.
„Vedem declaratiile publicate de NATO despre cresterea contingentului sau si trimiterea de forte si arme pe flancul estic. Acesta este ceea ce creste tensiunea”, a subliniat el.
NATO a anuntat astazi ca pune „in standby” si trimite „nave de razboi si avioane de razboi suplimentare catre dislocarea NATO in Europa de Est, intarind descurajarea si apararea aliatilor, pe masura ce Rusia isi continua consolidarea militara in si in jurul Ucrainei.
„Cineva a spus foarte bine despre NATO: daca ai un ciocan in mana, nu inseamna ca fiecare problema este un cui. Limbajul NATO este cel al amenintarilor si presiunii militare. Nu este nimic nou”, se comenteaza decizia. al Aliantei viceministrul rus de externe, Alexandr Grushko.
La randul sau, presedintele american Joe Biden, publicat astazi de „The New York Times”, are in vedere dislocarea a cateva mii de soldati, nave de razboi si avioane in tarile aliate din Europa de Est si natiunile baltice, cu o implicare militara mai mare in criza din Ucraina.
In plus, la aceasta se adauga decizia Washingtonului si Londrei de a-si reduce personalul diplomatic din Ucraina, semn clar ca situatia nu se imbunatateste.
Ucraina a calificat masura SUA drept „prematura” si „excesiv de precauta”, pentru ca „nu au existat schimbari radicale in situatia de securitate recent” si pentru ca „amenintarea cu noi valuri de agresiune rusa a ramas constanta din 2014”.
Rusia, la randul ei, a descris aceasta atitudine a SUA drept „ciudata si neinteligenta”.
De asemenea, Australia a ordonat astazi evacuarea rudelor personalului ambasadei sale din Kiev.
Intre timp, Uniunea Europeana a anuntat ca nu are de gand sa retraga personalul diplomatic.
Austria a recunoscut ca are „planuri de evacuare” pentru ambasada sa de la Kiev in cazul unei „situatii periculoase” in Ucraina.
Rusia, intre timp, spera ca in aceasta saptamana SUA si NATO vor raspunde in scris cererii sale de garantii de securitate, care includ stoparea extinderii in continuare a Aliantei, incetarea oricarei cooperari militare cu fostele republici sovietice si retragerea trupelor NATO. si arme la pozitiile pe care le-au ocupat inainte de 1997.
Intrebat daca Kremlinul va publica raspunsurile asa cum a facut cu cererile sale de garantii de securitate, Peskov a spus ca se va decide dupa ce vor fi primite.
Purtatorul de cuvant s-a abtinut sa comenteze care ar fi reactia Moscovei daca cererile lor sunt respinse.
Purtatorul de cuvant al Presedintiei Ruse a denuntat ca autoritatile ucrainene acumuleaza forte pe linia de contact a autoproclamatelor republici populare Donet si Lugansk, entitatile create de separatistii pro-rusi din estul Ucrainei cu ajutorul Moscovei.
„Caracterul acestei concentrari vorbeste despre pregatiri pentru actiuni ofensive si, intr-adevar, acea amenintare exista astazi”, a subliniat el.
In acest sens, purtatorul de cuvant al Kremlinului a indicat ca fiecare unitate de armament, defensiva sau de atac, care se afla in acea zona „inspira capetele fierbinti ai Kievului sa lanseze aceasta operatiune”.
Peskov nu a facut nicio mentiune despre cei peste 100.000 de soldati pe care Rusia i-a stationat de-a lungul granitelor Ucrainei.
Rusia insista ca Ucraina trebuie sa respecte acordurile de la Minsk pentru solutionarea conflictului din Donbas, care includ acordarea unui statut special entitatilor create de separatistii pro-rusi.
Guvernul de la Kiev se opune indeplinirii acestui angajament daca armata rusa nu este mai intai retrasa de pe acel teritoriu si Ucraina nu isi recapata controlul asupra granitei cu Rusia.
Tensiunile in jurul Ucrainei au crescut dupa ce Washingtonul a recunoscut, potrivit unor mass-media, posibilitatea de a trimite soldati in Europa de Est si in tarile baltice si NATO si-a intarit flancul estic, lucru pe care Rusia il denunta drept o „isterie” a Occidentului.
Pentru Kremlin, toata responsabilitatea pentru tensiunea din Europa de Est revine Statelor Unite si aliatilor sai din Alianta Atlantica, care, in cuvintele purtatorului de cuvant al presedintiei ruse, Dmitri Peskov, au dezlantuit luni „isterie informativa” in vest.
Peskov a denuntat o campanie de informare impotriva Rusiei plina de „falsuri si minciuni”, care este insotita de „actiuni concrete”.
„Vedem declaratiile publicate de NATO despre cresterea contingentului sau si trimiterea de forte si arme pe flancul estic. Acesta este ceea ce creste tensiunea”, a subliniat el.
NATO a anuntat astazi ca pune „in standby” si trimite „nave de razboi si avioane de razboi suplimentare catre dislocarea NATO in Europa de Est, intarind descurajarea si apararea aliatilor, pe masura ce Rusia isi continua consolidarea militara in si in jurul Ucrainei.
„Cineva a spus foarte bine despre NATO: daca ai un ciocan in mana, nu inseamna ca fiecare problema este un cui. Limbajul NATO este cel al amenintarilor si presiunii militare. Nu este nimic nou”, se comenteaza decizia. al Aliantei viceministrul rus de externe, Alexandr Grushko.
La randul sau, presedintele american Joe Biden, publicat astazi de „The New York Times”, are in vedere dislocarea a cateva mii de soldati, nave de razboi si avioane in tarile aliate din Europa de Est si natiunile baltice, cu o implicare militara mai mare in criza din Ucraina.
In plus, la aceasta se adauga decizia Washingtonului si Londrei de a-si reduce personalul diplomatic din Ucraina, semn clar ca situatia nu se imbunatateste.
Ucraina a calificat masura SUA drept „prematura” si „excesiv de precauta”, pentru ca „nu au existat schimbari radicale in situatia de securitate recent” si pentru ca „amenintarea cu noi valuri de agresiune rusa a ramas constanta din 2014”.
Rusia, la randul ei, a descris aceasta atitudine a SUA drept „ciudata si neinteligenta”.
De asemenea, Australia a ordonat astazi evacuarea rudelor personalului ambasadei sale din Kiev.
Intre timp, Uniunea Europeana a anuntat ca nu are de gand sa retraga personalul diplomatic.
Austria a recunoscut ca are „planuri de evacuare” pentru ambasada sa de la Kiev in cazul unei „situatii periculoase” in Ucraina.
Rusia, intre timp, spera ca in aceasta saptamana SUA si NATO vor raspunde in scris cererii sale de garantii de securitate, care includ stoparea extinderii in continuare a Aliantei, incetarea oricarei cooperari militare cu fostele republici sovietice si retragerea trupelor NATO. si arme la pozitiile pe care le-au ocupat inainte de 1997.
Intrebat daca Kremlinul va publica raspunsurile asa cum a facut cu cererile sale de garantii de securitate, Peskov a spus ca se va decide dupa ce vor fi primite.
Purtatorul de cuvant s-a abtinut sa comenteze care ar fi reactia Moscovei daca cererile lor sunt respinse.
Purtatorul de cuvant al Presedintiei Ruse a denuntat ca autoritatile ucrainene acumuleaza forte pe linia de contact a autoproclamatelor republici populare Donet si Lugansk, entitatile create de separatistii pro-rusi din estul Ucrainei cu ajutorul Moscovei.
„Caracterul acestei concentrari vorbeste despre pregatiri pentru actiuni ofensive si, intr-adevar, acea amenintare exista astazi”, a subliniat el.
In acest sens, purtatorul de cuvant al Kremlinului a indicat ca fiecare unitate de armament, defensiva sau de atac, care se afla in acea zona „inspira capetele fierbinti ai Kievului sa lanseze aceasta operatiune”.
Peskov nu a facut nicio mentiune despre cei peste 100.000 de soldati pe care Rusia i-a stationat de-a lungul granitelor Ucrainei.
Rusia insista ca Ucraina trebuie sa respecte acordurile de la Minsk pentru solutionarea conflictului din Donbas, care includ acordarea unui statut special entitatilor create de separatistii pro-rusi.
Guvernul de la Kiev se opune indeplinirii acestui angajament daca armata rusa nu este mai intai retrasa de pe acel teritoriu si Ucraina nu isi recapata controlul asupra granitei cu Rusia.
