Murnau, Dreyer, Browning, Tourneur, Polanski, Herzog, Coppola, Burton, Bigelow, Jarmusch, Serra si Weerasethakul: daca ar fi sa tragem o linie care sa-i uneasca pe acestia si pe alti mari regizori, ar putea fi mitul vampirului. Superstitii, legende, presupuse scrieri stiintifice si romane romantice au dat aripi unui personaj care depaseste cu mult coltii si sangele: invierea, intruparea, razvratirea, nebunia, puterea, pulsiunile sexuale reprimate sau viata vesnica stau la baza diferitelor abordari estetice si teoretice.
Coincidand cu Halloween, o expozitie la Caixaforum Barcelona recupereaza relatia simbiotica si iluzorie dintre vampiri si cinema care este evidentiata prin 310 de lucrari care variaza de la fotografii la costume originale din filme precum Dracula de Francis Ford Coppola si Interviul cu vampirul de Neil Jordan, gravuri de Goya, picturi de Jean-Michel Basquiat, carti, benzi desenate si montaje audiovizuale cu fragmente din peste 60 de filme si seriale.
Mitul vampirului
Terifiant, seducator, manipulator, rau, pasional, elegant, inteligent, respingator, sadic, contradictoriu, melancolic, hilar. Vampirii au fost o parte intrinseca a mitologiei populare de secole. Nascut din superstitiile antice grecesti si arabe, mitul vampirului s-a raspandit in Europa Centrala in timpul Evului Mediu si a fost cultivat in scrierile pseudostiintifice din secolul al XVIII-lea si in romanele romantice englezesti din secolul al XIX-lea avandu-l drept unul dintre texte pe Dracula, de irlandezul Bram Stoker.
Tocmai acel roman sta la originea filmului expresionist Nosferatu (1922), de FW Murnau, o lucrare fundamentala pentru dezvoltarea relatiei fructuoase dintre cinema si vampirism si care continua pana in zilele noastre cu saga Twilight sau True Blood si Buffy.
Expozitia, coorganizata intre Fundatia La Caixa si La Cinematheque francaise, care poate fi vazuta la Barcelona pana pe 31 ianuarie, se adanceste tocmai in aceasta legatura analizand diferitele fatete si metamorfoze ale vampirului prin cinema.
De la „Nosferatu” la „Twilight”, productii si realizatori de film din intreaga lume au cedat tentatiei de a aduce propria lor versiune a vampirului pe marele ecran.
Nu numai Hollywood-ul s-a predat mitului; productiile din intreaga lume, din Europa pana in Mexic si din Filipine pana in Nigeria pana in Hong Kong, au cedat tentatiei de a-si reprezenta propria versiune, in special a lui Dracula, cel mai mare exponent al vampirismului.
Astfel, printre cele peste trei sute de piese dintr-un total de 30 de muzee si colectii private se numara, de exemplu, masca folosita la filmarile Nosferatu-ului lui Werner Herzog; costumele designerului Eiko Ishioka pentru filmul Dracula al lui Francis Ford Coppola; o reproducere a scenariului lui Bram Stoker pentru prima adaptare a lui Dracula pentru scena, precum si cateva dintre amprentele din Caprichosul lui Goya si Dezastrele razboiului si lucrari de Niki de Saint Phalle sau Mike Kelley, precum si iconicul imagine cu Dracula interpretat de Bela Lugosi folosita de Andy Warhol in litografia sa intitulata Sarutul.
De asemenea, lucrari de arta contemporana, in special din colectia institutiei, care reflecta asupra acestei figuri, ale unor artisti precum Jean-Michel Basquiat, Ferran Sevilla sau Cindy Sherman, precum si alte piese comandate special pentru aceasta expozitie de la artisti precum Wes Lang sau Claire Tabouret.
De asemenea, in esantion va puteti bucura de 15 montaje audiovizuale tematice, cu fragmente din 60 de filme si seriale de televiziune.
Cinci taramuri vampirice
Itinerarul expozitiei este impartit in cinci zone si incepe cu vampirii istorici, care aduna mitologie si legende din cele mai vechi timpuri, dar si tratate de filozofie ale lui Voltaire sau Rousseau care discuta despre semnificatia si importanta lor sau literatura gotica. Urmeaza vampirii poetici si politici – cu exemple de cinema in care vampirul este o metafora a pericolelor care destabilizaza societatea sau afise care ii vampirizeaza pe Richard Nixon si Margaret Thatcher pentru a sublinia abuzurile capitalismului salbatic.
Vampirul din cinema este o fiinta eminamente sexuala, asa cum se reflecta in sectiunea vampiri erotici, cu personaje extrem de seducatoare, obsedati de a se reproduce, transformand oamenii in noi vampiri sugandu-le sangele si cu un libido compulsiv si devorator.
Spectacolul este incheiat de catalogul vampirilor pop, cu personaje care au sarit din cinema si literatura pentru a invada fiecare colt al culturii populare, fie ca personaje dragute din seria True Blood, fie ca eroi adolescenti precum Edward Cullen din saga romanelor Twilight.