Ofiterii de politie adunati in afara Adunarii Nationale a Frantei creeaza o imagine puternica: apropierea de securitate si politica, devenita reala pe malurile Senei.
Adesea criticata pentru tactici excesiv de agresive in timpul protestelor, politia franceza vine aici miercuri in calitate de protestatari insisi, cerand un raspuns mai dur la fortele de securitate ale agresiunii.
In ultima luna, un politist a fost ucis in timpul unei operatiuni antidrog, iar o politista a fost injunghiata cu moartea in urma unui atac vizat. ,,A fost paiul care a spart camila”, a declarat Stanislas Gaudon, seful sindicatului Aliantei. ,,Era ceva de care ne era frica, aproape asteptam”.
,,Este un lucru zilnic atacat”
Multi ofiteri spun ca au putina incredere in sistemul de justitie pentru a-i pune pe criminali dupa gratii si ajung sa aresteze aceleasi fete din cand in cand. Acest lucru este si mai greu de stomac, spun ei, atunci cand victima este colega. O cerere cheie pentru protestatari este introducerea unei pedepse minime pentru oricine ataca politia.
Aprilie 2021: Stephanie Monferme, angajata a politiei, a injunghiat cu moartea in ceea ce procurorii au descris ca fiind un atac terorist islamist
Decembrie 2020: Pistolul a impuscat trei ofiteri de politie care au raspuns la un incident de violenta domestica din centrul Frantei
Octombrie 2019: Operatorul de computer al politiei a injunghiat patru colegi la sediul politiei din Paris, inainte de a fi impuscat. Procurorii antitero au declarat ca a aderat la o versiune radicala a islamului
De fapt, acum exista mult mai putine decese de politisti decat in anii 1980. Dar ceea ce este nou, spune Loic Walder, purtatorul de cuvant al sindicatului politiei Unsa, este o agresiune mai generala la nivel scazut.
,,Astazi nu este vorba [doar] de a fi ucis, ci mai mult ca este un lucru zilnic care trebuie atacat”, mi-a spus el. „In fiecare seara, politistii se ocupa de situatii de revolta. Asta nu se intampla acum cativa ani. Acum, daca faci patrulare ca ofiter de politie, stii ca vei fi atacat”.
Gaudon spune ca 18 ofiteri de politie sunt raniti in fiecare zi in timpul patrularii cartierului, a verificarilor de identitate sau a controalelor de trafic. Numarul creste, spune el, iar infractorii sunt din ce in ce mai tineri.
Teroarea franceza investigheaza atacul mortal asupra politiei
Dar sentimentul unei forte de politie atacate a aparut alaturi de o intarire a tacticii politiei si o protectie fizica mai mare in ultimul deceniu.
,,Cand ati lucrat cu politisti in urma cu 20 de ani, nimeni nu a spus ca ii este frica”, spune sociologul Christian Mouhanna. „Ideea era sa fie foarte barbatesc, foarte puternic. Nimeni nu purta o vesta antiglont. Acum le poarta cu totii si le este foarte teama sa nu fie ucisi.”
In acelasi timp, spune domnul Mouhanna, politia comunitara a fost inlocuita treptat de un accent pe statistici si control al criminalitatii.
,,Am avut politie buna la demonstratii si politie proasta in banlieue [suburbii]”, mi-a spus el. „S-ar putea crede ca bunele [practici] ar prelua controlul asupra raului, dar de fapt s-a intamplat invers. Politia impotriva revoltei a inceput sa isi asume obiceiuri mai agresive, iar modelul de politie folosit in interiorul banlieue a fost adus in centrul oraselor franceze.”
Dl Mouhanna considera ca schimbarea a fost exacerbata dupa atacurile teroriste din 2015, cand politia a fost concentrata mental asupra terorismului si a fost socant in special pentru cei care au venit din orasele mici din Franta sa se alature protestelor spontane ale gilets jaunes in 2018.
,,A fost foarte ciudat pentru oamenii din clasa medie-inferioara, care nu provin din minoritati etnice”, a explicat el. ,,Au crezut ca politia este cu ei si au fost foarte suparati sa se confrunte cu o forta de politie agresiva”.
Fabien Jobard, autorul Politiques du desordre (Politica dezordinii), a declarat ca politia si serviciile de informatii au fost luate prin surprindere de protestele cu vesta galbena.
„Daca exista o institutie careia nu-i place sa fie surprins, este politia”, a spus el. „Convingerea mea este ca modul in care miscarea a fost tratata de politie, a reinviat-o si a intretinut-o; a devenit o miscare impotriva violentei politiei.”
Insa reprezentantii politiei resping acuzatiile ca tactica de intarire le-a afectat imaginea publica.
,,Cand auziti ca in doi ani de proteste ale gilets jaunes politia a creat un divort in societate, este putin prea usor”, a spus Stanislas Gaudon de la sindicatul politiei Aliantei.
,,Cand ne uitam la cate arme am capturat [de la manifestanti], este clar ca o multime de oameni nu au venit cu adevarat sa protesteze, ci sa omoare politisti”.
Cazuri socante de brutalitate a politiei
Altii spun ca nu doar tactica politiei este problema, ci comportamentul ofiterilor individuali.
In noiembrie anul trecut, o camera de securitate a surprins imagini cu ofiteri de politie albi care bateau producatorul de muzica neagra Michel Zecler in studioul sau din Paris. Trei ofiteri se confrunta acum cu acuzatii de violenta agravata rasial.
Macron ,,rusinat” de bataia politiei impotriva unui negru
Franta va rescrie proiectul de lege de securitate dupa proteste uriase
In ultimii cinci ani au mai existat alte doua cazuri mari: arestarea lui Theo Luhaka, in varsta de 22 de ani, care a ramas cu handicap definitiv cand sfincterul sau a fost rupt de un baston de politie; si cea a lui Adama Traore, in varsta de 24 de ani, a carei moarte in custodie dupa un simplu control al identitatii a declansat proteste pe scara larga.
In ciuda furiei din cauza tacticii politiei, a comportamentului si a culturii percepute a impunitatii, un sondaj recent a sugerat ca aproape 70% din populatia franceza are incredere in politie, doar putin mai mica decat in Marea Britanie.
Alegatorii raporteaza, de asemenea, ingrijorari in crestere cu privire la nelegalitate si nesiguranta in Franta.
Problema politica a lui Macron asupra securitatii
Presedintele Emmanuel Macron a promis ca va recruta inca 10.000 de ofiteri, iar guvernul sau a adus o noua lege controversata de securitate, acordand mai multa putere firmelor private de securitate si criminalizand identificarea ofiterilor de politie care participa la o operatiune cu intentia de a le face rau.
Dar, la un an distanta de alegerile prezidentiale de aici, sondajele sugereaza ca, pe probleme de securitate, alegatorii au incredere in liderul de extrema dreapta, Marine Le Pen, mult mai mult decat in presedintele Macron.
De asemenea, este vazuta ca avand un sprijin puternic in cadrul politiei.
Un motiv, poate, pentru care ministrul de interne al domnului Macron, Gerald Darmanin, se va alatura astazi politiei in afara parlamentului. Si, de asemenea, de ce nu va fi singur: adjunctul Marinei Pen, Jordan Bardella, a mai spus ca se alatura protestului.
Cand vine vorba de politica securitatii, niciunui om nu ii este frica de o abordare dura, indiferent daca obiectivul este mai putine infractiuni sau mai multe voturi.
