Suedia trebuie sa devina membra cu drepturi depline al aliantei militare NATO „cat mai repede posibil” pentru a scapa de amenintarea din partea Rusiei, a spus ministrul apararii al tarii, pe masura ce nerabdarea creste la Stockholm cu privire la calea lui lenta catre aderare. Pal Jonson a spus ca nu a putut stabili un calendar pentru finalizarea procesului de aprobare al NATO al Suediei, dar este increzator ca Turcia si Ungaria, cei doi membri ramasi sa ratifice aderarea tarii, vor face acest lucru in cele din urma.
„Nu vrem sa anulam Rusia ca pe o amenintare, deoarece Rusia a… dat dovada de rezistenta [in Ucraina]. Asa ca trebuie sa ne mentinem si facem asta in cel mai bun mod, consolidandu-ne slabiciunile nationale si integrandu-ne pe deplin in NATO cat mai curand posibil”, a spus Jonson pentru The Guardian.
Suedia si-a depus cererea la NATO in acelasi timp cu Finlanda in mai 2022, ambele tari renuntand la neutralitatea lor militara dupa invadarea completa a Ucrainei de catre Vladimir Putin. In aprilie anul acesta, 11 luni mai tarziu, Finlanda a devenit oficial membru NATO. Dar Suedia inca asteapta aprobarea Turciei si a Ungariei.
Vorbind de la Helsinki, unde s-a adresat marti forumului Hanakarajat pentru politici de aparare si securitate, Jonson a spus ca exista „sprijin puternic” pentru cererea Suediei in randul aliatilor NATO. Suedia, a spus el, a oferit NATO „o mai buna profunzime strategica” si „resurse militare importante”.
In iulie, presedintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a fost de acord sa transmita parlamentului protocolul de aderare al Suediei cat mai curand posibil, dupa discutiile cu premierul suedez, Ulf Kristersson. Dar saptamana trecuta, comisia de afaceri externe a Turciei a declarat ca isi amana verdictul, spunand ca chestiunea „nu este pregatita” pentru decizie.
Exista, de asemenea, incertitudine in ceea ce priveste intentiile Ungariei, desi Jonson a spus ca Budapesta a asigurat Stockholm ca „nu vor fi ultima tara care ne va ratifica”. Ungaria a declarat saptamana trecuta ca nu este pregatita sa ratifice Suedia, in ciuda faptului ca prim-ministrul, Viktor Orban, a declarat anterior ca aprobarea este doar un aspect tehnice.
In ciuda acestor intarzieri, Jonson, membru al Partidului Moderat, a spus ca ramane increzator in viitorul Suediei in NATO. „Vom fi aliati si sunt sigur ca vom fi aliati”, a spus el.
„Suntem mai in siguranta acum decat eram inainte de a cauta aderarea la NATO prin asigurarile de securitate pe care le-am primit din partea SUA, Regatul Unit, Germania, Franta si alte tari nordice.”
Jonson a spus ca a fost in contact cu colegii sai finlandezi in legatura cu tensiunile recente de la granita ruso-finlandeza, unde autoritatile finlandeze au acuzat Moscova ca ajuta la facilitarea trecerii unui numar tot mai mare de solicitanti de azil.
Finlanda, a spus el, a ramas „cel mai apropiat partener politic al Suediei in domeniul securitatii si apararii”, adaugand: „Aceasta relatie va continua sa fie total centrala pentru noi si este, de asemenea, o contributie foarte importanta la securitatea si stabilitatea in regiunea noastra”.
Comentariile lui Jonson au venit in ajunul unui summit de doua zile al ministrilor apararii din toate statele nordice si baltice la Stockholm, ca parte a Cooperarii Nordice de Aparare (Nordefco).
Descriind intalnirea drept „istorica”, Jonson a spus ca va marca prima data cand ministrii apararii din cele doua regiuni se vor reuni pentru a discuta despre aranjamente de securitate si solutii de securitate pentru vremuri de pace, criza si razboi.
Subiectele de pe ordinea de zi vor include politica de aparare si securitate, cooperarea nordica in domeniul apararii, infrastructura critica si sprijinul pentru Ucraina.
