Alegatorii olandezi voteaza la alegerile generale care vor introduce primul nou prim-ministru al tarii in ultimii 13 ani, cu patru partide de la stanga la extrema dreapta lupta pentru a deveni cel mai mare in parlament. De la Casa Anne Frank din Amsterdam pana la insulele Caraibelor olandeze, peste 13 milioane de alegatori isi vor vota intre orele 7:30 si 21:00 in alegeri care ar putea pune tara pe o alta directie dupa cele patru guverne consecutive ale lui Mark Rutte.
Ultimele sondaje indicand o crestere a sprijinului pentru Partidul de extrema-dreapta pentru Libertate (PVV) al lui Geert Wilders, ultimele zile de campanie au fost marcate de discutii privind votul tactic si posibilele aranjamente de coalitie.
Liderul Partidului Popular pentru Libertate si Democratie (VVD), Dilan Yesilgoz-Zegerius, a spart precedentul spunand ca va lucra cu Wilders daca partidul ei ar strange cele mai multe voturi – desi marti a exclus sa-l sustina ca prim-ministru daca a castigat cea mai mare cota.
„Nu vad ca se intampla asta”, a spus ea la radioul olandez. „Tarile de Jos cauta un lider care sa poata uni tara… care sa fie pentru toti olandezii, care sa ne conduca tara la nivel international. De asemenea, nu vad ca domnul Wilders ar putea construi o majoritate.”
Daca VVD va triumfa, Yesilgoz-Zegerius, un fost refugiat care sustine controale mai stricte asupra migratiei, ar putea deveni prima femeie prim-ministru din Tarile de Jos.
Frans Timmermans, fosta greutate grea a UE care s-a intors in Olanda pentru a conduce o alianta GreenLeft/Labour, a facut apel la alegatori sa tina departe un guvern in care extrema-dreapta joaca un rol. Potrivit cercetarii EenVandaag, pare sa aiba un efect, aproape jumatate dintre sustinatorii sai votand strategic pentru el, in loc de partidele mai mici.
Pieter Omtzigt, liderul Noului Contract Social (NSC) – un nou partid de centru-dreapta care face campanie pentru o guvernare mai buna si o imigratie controlata – a spus, de asemenea, ca nu va intra intr-o coalitie care continea partidul lui Wilders.
Cel mai recent sondaj realizat de EenVandaag a aratat un castig de 10 locuri de catre PVV, la 27 de locuri din totalul 150, punandu-l pe Wilders aproape in spatele VVD, pe 29. Manifestul PVV cere o „oprire” a imigratiei, o interdictie a scolilor islamice. , moscheile si Coranul. Ultimul guvern a cazut in iulie din cauza solicitantilor de azil.
Indiferent ce va aparea, aceste alegeri vor schimba peisajul politic olandez, cu 26 de partide care se ocupa de probleme stringente, inclusiv locuinte, imigratie, garantarea unui standard de viata de baza si criza climatica.
„Cele doua lucruri la care ne putem astepta sunt ca nu vom mai avea partide „mare” – noroc in gasirea majoritatii – si volatilitatea ridicata, ceea ce face extrem de dificil sa facem orice fel de predictii cu privire la rezultat”, a spus Leonie de Jonge, profesor asistent in politica si societate europeana la Universitatea Groningen.
Tom Louwerse, profesor asociat la Institutul de Stiinte Politice de la Universitatea Leiden, care conduce un site de mediere a sondajelor, a spus ca faptul ca a fost o lupta stransa intre patru partide inseamna ca atat o coalitie de dreapta, cat si una de stanga-centru-dreapta cu Timmermans sunt posibile. .
„Am vazut o miscare destul de mare in ultima saptamana, PVV castigand si NSC pierzand teren”, a spus Louwerse. „Totusi, toate aceste partide sunt intre 12% si 19%, asa ca acesta este o dovada a gradului mare de fragmentare.”
O alta problema majora este neincrederea in guvern, lucru pe care profesorul de stiinte politice de la Universitatea din Amsterdam, Tom van der Meer, il numeste „criza de incredere”, deoarece provine dintr-o serie de scandaluri guvernamentale.
Atat in randul alegatorilor cu origini etnice minoritare, cat si in cei care sustin partidele de extrema dreapta, spune cercetatorul de stiinte sociale de la Universitatea Utrecht, Marcel Lubbers, multi olandezi nu simt ca vocile lor sunt auzite.
„Din randul alegatorilor din imigranti, o mare majoritate considera ca interesele lor nu sunt bine reprezentate in politica, dar vedem acest lucru si in randul unui grup foarte mare, fara origini de imigratie, care voteaza pentru partidele anti-imigratie”, a spus el.
Alegerile, insa, ar putea zgudui lucrurile. „Alegerile tind sa sporeasca increderea, oamenii recunosc ca politicienii ii asculta, dar, mai important, oamenii sunt capabili sa se asigure ca componenta camerei inferioare este din nou in conformitate cu obiectivele si valorile lor”, a spus Van der Meer.
„Si oamenii sunt mai dispusi sa accepte si chiar sa ierte un nou set de politicieni pentru ca nu sunt capabili sa rezolve imediat problemele.”
Rozemarijn Lubbe, un sondaj la comisia de opinie al EenVandaag, a spus ca o decizie a lui Wilders de a adopta un ton ceva mai moderat in ultimele saptamani ar fi putut convinge unii alegatori sa-l sustina.
„Sunt oameni care isi doresc cu adevarat un partid de dreapta, nu cu Timmermans, si sustin PVV strategic.
„Dar un sondaj nu este o predictie si stim de la ultimele alegeri ca 10% dintre oameni si-au facut alegerea in ultima zi sau chiar in cabina de vot. Incertitudinea alegatorilor, dezbaterea finala, votul strategic si prezenta la vot vor fi factori decisivi.”
Potrivit ultimului sondaj, 63% dintre oameni inca nu au luat o decizie definitiva cu privire la cine sa voteze.
La dezbaterea electorala finala de marti seara, Wilders a fost atacat puternic din toate partile. El a sustinut ca, in ciuda criticilor sale la adresa islamului, daca ar avea „onoarea de a fi prim-ministru, as fi asta pentru toti olandezii”.
Yesilgoz-Zegerius a raspuns: „Nu cred ca cineva crede asta si nici macar Wilders nu crede el insusi.
„Daca te uiti la planurile lui Wilders cu sinceritate, ei inchid Tarile de Jos de la lume, falimenteaza tara… si [spun ca] anumite grupuri nu apartin. Chiar daca isi rupe manifestul, nu cred.”
Rob Jetten, liderul partidului liberal-democrat D66, a sustinut ulterior valoarea migratiei si internationalismului si l-a acuzat pe Wilders ca foloseste strainii drept „tap ispasitor” pentru „modelul sau de castig politic”.
El a adaugat: „Oameni de origine turca sau surinameza stau pe canapele lor si se intreaba: „Apartin eu aici?” Voi rezista intotdeauna politicii intolerante.”
