Israelul si Hamas au ajuns la un acord pentru o pauza de patru zile in lupta si eliberarea a cel putin 50 de femei si copii tinuti ostatici in Gaza, marcand o descoperire diplomatica majora la aproape sapte saptamani de la inceputul unui conflict care s-a transformat intr-un mormant. criza umanitara din enclava.

Acordul, asa cum este prezentat de negociatorul-cheie Qatar intr-o declaratie, ar urma sa elibereze ostaticii tinuti captivi de Hamas in schimbul unui numar de femei si copii palestinieni in inchisorile israeliene. Intre timp, armistitiul ar permite, de asemenea, intrarea „un numar mai mare de convoai umanitare si ajutor de ajutor”, se arata in comunicat.

Ora de incepere a pauzei in lupta va fi anuntata in urmatoarele 24 de ore, se mai arata in comunicat.

Principalul negociator al Qatarului, ministrul de stat, Mohammed Al-Khulaifi, a declarat ca acordul ar trebui sa determine comunitatea internationala „sa profite de aceasta scurta fereastra de oportunitate pentru a genera un impuls suplimentar pentru calea diplomatica”.

Anuntul a fost intampinat cu usurare si cu o asteptare sporita din partea familiilor celor luati ostatici, care asteapta acum noi vesti despre cei dragi.

De asemenea, a avut reactii pozitive pe scena internationala. Presedintele egiptean Abdelfattah El-Sisi a reiterat angajamentul Egiptului de a gasi o solutie „durabila” pentru poporul palestinian, in timp ce prim-ministrul Qatarului a spus ca tara sa spera ca dezvoltarea va stabili „un acord cuprinzator si durabil care va pune capat razboiului si varsarii de sange. .”

Ministerul de Externe al Iordaniei a spus ca spera ca acordul mediat de straini va fi un „pas” care duce la „incetarea completa a razboiului” in Gaza. In Rusia, purtatorul de cuvant al Kremlinului, Dmitri Peskov, a salutat acordul, spunand ca Moscova il vede „pozitiv” si descriindu-l drept „prima veste buna din Gaza dintr-o perioada foarte lunga de timp”.

Hamas tine prizonieri 239 de ostatici in Gaza, inclusiv cetateni straini din 26 de tari, potrivit cifrelor armatei israeliene. Rapirile in masa sub amenintarea armei au avut loc pe 7 octombrie, cand militantii Hamas au lovit peste granita intr-un atac surpriza coordonat si sangeros, care a ucis aproximativ 1.200 de oameni – cel mai mare atac de acest fel asupra Israelului de la infiintarea tarii in 1948.

Inainte de intelegere, doar cativa ostatici fusesera eliberati.

Israelul a raspuns atacului declarand razboi impotriva Hamas si impunand o blocada asupra Gazei care a intrerupt aprovizionarea cu alimente, apa, medicamente si combustibil, lansand in acelasi timp un atac aerian si terestre necrutator. Aproximativ 12.700 de oameni au fost ucisi in Gaza incepand cu 7 octombrie, potrivit datelor ministerului palestinian al sanatatii din Cisiordania, care se bazeaza pe informatiile autoritatilor sanitare conduse de Hamas.

Acordul recent anuntat a urmat saptamani de negocieri care au inclus Statele Unite si Egipt si a fost aprobat de cabinetul israelian la primele ore ale diminetii de miercuri, dupa o intalnire de sase ore pe care un oficial israelian a descris-o drept „tensionata si emotionanta”.

Israelul a sustinut posibilitatea ca armistitiul sa se extinda dincolo de perioada initiala de patru zile, spunand intr-o declaratie ca va fi adaugata o zi suplimentara pentru fiecare 10 ostatici suplimentari disponibili pentru eliberare. Aproximativ 150 de prizonieri palestinieni vor fi eliberati timp de patru zile in timpul eliberarii initiale a ostaticilor, daca conditiile vor fi indeplinite, a spus guvernul.

Secretariatul Cabinetului israelian a spus ca, in prima faza, 150 de prizonieri de securitate vor fi eliberati in patru etape pe parcursul a patru zile, palestinienii fiind eliberati cu conditia ca cel putin 10 rapiti israelieni sa fie predati fortelor de securitate israeliene in fiecare zi. Israelul a spus ca va exista o pauza in lupte in acele patru zile.

Dar, de asemenea, a precizat ca Israelul intentioneaza sa-si reia campania aeriana si terestra „pentru a finaliza eradicarea Hamas” odata ce aceasta runda de eliberare a ostaticilor se incheie.

Ora exacta de incepere a pauzei si detaliile despre unde si cum vor fi eliberati ostaticii raman neclare, purtatorul de cuvant al Fortelor de Aparare Israelului (IDF), locotenent-colonelul Jonathan Conricus, spunand miercuri dimineata pentru CNN ca armata inca stabileste momentul exact pentru pauza.

„Pana cand ni se va spune sa facem acest lucru de la guvernul israelian, vom continua sa luptam cu Hamas si cand un astfel de acord va intra in vigoare, il vom respecta. Dar vom fi foarte vigilenti pe teren”, a spus Conricus.

Acordul a urmat presiunii crescande asupra guvernului israelian din partea familiilor ostaticilor, care au cerut raspunsuri si actiuni de la premierul israelian Benjamin Netanyahu. De asemenea, vine pe fondul presiunii internationale tot mai mari pentru mai mult sprijin umanitar pentru oamenii din Gaza.

Familiile ostaticilor asteapta cu nerabdare eliberarea

Chiar daca detaliile eliberarii au ramas neclare, unii membri ai familiei ostaticilor tinuti de Hamas si-au exprimat usurare – si anticipare in timp ce asteptau sa afle daca cei dragi vor fi inclusi in eliberarea negociata.

Anat Moshe Shoshany, a carei bunica a fost rapita din kibutzul Nir Oz pe spatele unui moped, a spus ca auzul despre intelegerea cu ostatici i-a dat „atat de multe sperante”.

„Sper foarte mult sa vad pe cineva plecand de acolo viu”, a spus Shoshany. „Vrem o sansa de a-i revedea pe cei dragi. Acesta este tot ce ne dorim si sper cu adevarat ca acesta este doar primul pas in aceasta mizerie.”

Liz Hirsh Naftali, matusa strabuna a lui Abigail Edan, un cetatean american in varsta de 3 ani, tinuta ostatica de Hamas, a declarat pentru CNN ca situatia a fost „chipozanta”.

„Am petrecut ultimele sapte saptamani, sapte saptamani, ingrijorandu-ne, intrebandu-ne, rugandu-ne, sperand”, a spus ea.

Familia spera ca Abigail, care este cel mai tanar ostatic american tinut de Hamas, poate veni acasa pana vineri, a patra aniversare a ei.

„Trebuie sa o vedem pe Abigail iesind si apoi vom putea sa credem”, a adaugat Naftali.

Presedintele american Joe Biden a salutat acordul intr-o declaratie de marti seara la Washington, spunand ca „ar trebui sa aduca acasa mai multi ostatici americani”. El a promis ca „nu se va opri pana cand toti vor fi eliberati”.

Trei americani ar putea fi printre cele 50 de femei si copii eliberati ca parte a acordului, au declarat oficiali americani inalti. Zece americani raman nedati de seama, inclusiv doua femei si o fetita de 3 ani, potrivit unui inalt oficial al administratiei. Oficialul nu a numit-o pe fetita.

Un oficial american a mai spus ca exista „diverse locatii in care vor fi scosi ostaticii”, dar a refuzat sa ofere mai multe detalii.

Purtatorul de cuvant al IDF, Conricus, a declarat ca lista ostaticilor care vor fi eliberati in acord sunt toti israelieni – unii cu nationalitati duble. El a adaugat ca prizonierii palestinieni care urmeaza sa fie eliberati „nu sunt infractori seriosi”.

Israelul a publicat miercuri o lista cu 300 de prizonieri care ar putea fi eliberati, lasand deschisa posibilitatea unei a doua etape a schimburilor de prizonieri cu ostatici dupa perioada initiala de patru zile.

Publicarea listei incepe o perioada de 24 de ore in care pot fi depuse petitii legale impotriva eliberarii prizonierilor palestinieni la Curtea Suprema a Israelului, moment dupa care se asteapta sa inceapa procesul.

Numarul total de prizonieri palestinieni detinuti in inchisorile israeliene este de aproximativ 8.300, potrivit Qadura Fares, seful Clubului Prizonierilor Palestinieni, o organizatie neguvernamentala.

Dintre cei 8.300, peste 3.000 sunt retinuti in ceea ce Israelul numeste „detentie administrativa”, despre care Amnesty International spune ca poate fi prelungita pe termen nelimitat.

„Potential” pentru o pauza mai lunga

Aranjamentul pentru o a doua faza de schimb inclus in acord are potentialul de a crea o pauza umanitara mai lunga decat cele patru zile stipulate initial, au sugerat oficialii si declaratiile din SUA, Israel si Qatar.

„Acordul cu ostatici, asa cum este structurat, include o pauza, o pauza umanitara pe un numar de zile, cel putin patru pana la cinci zile. Si exista potentialul cu eliberari suplimentare pentru ca aceasta sa fie extinsa, dar asta va depinde si de eliberarea de catre Hamas a ostatici suplimentari”, potrivit unui inalt oficial american, care a adaugat ca acest lucru „incurajeaza eliberarea” tuturor ostaticilor.

Pauza va permite, de asemenea, intrarea in enclava a unor convoai umanitare suplimentare, atat de necesare, si a ajutorului de ajutor.

Acestea ar include combustibilul „desemnat pentru nevoi umanitare”, potrivit Qatar, care nu a oferit detalii suplimentare cu privire la volumul de ajutor asteptat.

In declaratia sa de miercuri, Hamas a spus ca acordul „implica intrarea a sute de camioane care transporta ajutoare, provizii medicale si combustibil in toate partile Gazei”.

Israelul a fost foarte reticent sa permita combustibil in Gaza incepand cu 7 octombrie, invocand ingrijorarea ca Hamas il va folosi pentru a-si alimenta operatiunile si abia saptamana trecuta a fost de acord sa permita livrari minime pentru alimentarea instalatiilor de canalizare si a sistemelor de alimentare cu apa.

Grupurile umanitare au cerut de saptamani sa intre in Gaza, argumentand ca este esential pentru gatirea alimentelor si pentru mentinerea operatiunilor in spitale, care s-au luptat sa tina in viata pacientii, inclusiv bebelusii nou-nascuti, pe fondul intreruperilor de curent, al penuriei de aprovizionare si al bombardamentelor.

Guvernele din intreaga lume si organizatiile internationale au intensificat, de asemenea, presiunea pentru livrarile de ajutor sporite catre enclava aflata in dificultate.