„Prințul Mecanic” a fost cu siguranța o carte remarcabila. Știam de cand am pus mana pe ea ca imi va ramane draga și ma va surprinde foarte mult. Și da, a reușit și m-a apropiat mai mult de vanatorii de umbre, de poveste, de personajele Cassandrei Clare. Autoare este una dintre cele mai bune și o apreciez enorm pentru carțile sale, reușește sa scrie in acel stil captivant in care te scufunzi și uiți de cei din jurul tau. Londra are un farmec aparte in carțile sale, este inconjurata de secrete, este centrul tuturor problemelor, dar in același timp este locul in care fiecare personaj și-a trait povestea și a evoluat.   Intotdeauna am apreciat la serie acel intuneric in care sunt invaluite personajele, acea speranța care se afla atat de aproape de ei, dar totuși nimeni nu poate ajunge la ea.

Tessa, este lumina care stralucește din intunericului Institutului, este speranța fiecarui personaj, cheia esențiala a tuturor problemelor. Sufletul sau pur iși pune amprenta in inimile prietenilor sai, este un personaj devotat ce dorește mai presus de toate binele celor din jur. De aceea, in unele momente ea se sacrifica și se ranește singura pentru a simții amaraciunea pe care a provocat-o cu sau fara intenție celorlalți.  Este sensibila, curajoasa și rabdatoare, iar aceste lucruri i-au vrajit irevocabil pe cei doi prieteni vanatori de umbre, Jem și Will.

Povestea continua de unde a fost lasata in volumul anterior. Incercarile personajelor de a il gasi pe Magistru vor dezvalui secrete tulburatoare și periculoase, astfel acțiunea lor devenind din ce in ce mai complicata. Datorita acesteia avem șansa sa ii descoperim adevarata fața a lui Will, trecutul sau va impresiona și marca inimile cititorilor, facand povestea mult mai tragica.

De aceea, nu pot face o diferența intre Jem și Will. Fiecare și-a spus povestea in filele carții și au fost gata sa se sacrifice oricand pentru Tessa. Ea este personajul care reușește sa atinga sufletele celorlalți, lasand in urma ei o lumina de care ei nu au mai avut parte pana acum. Cassandra Clare face ca sacrificiul sa devina in “Prințul Mecanic” cel mai important mod in care iți poți demonstra iubirea, prietenia și cel mai la indemana mod pentru a salva viețile omenești.

“Starea de conștiența venea și disparea intr-un ritm hipnotic, precum marea aparand și disparand de pe puntea unui vas in timpul furtunii. Tessa știa ca zacea intr-un pat cu cearșafuri albe și curate, in centrul unei incaperi lungi; ca mai existau și alte paturi la fel in acea incapere; și ca existau ferestre deasupra capului ei, care lasau sa intre intunericul și apoi lumina sangerie a zorilor. Inchise din nou ochii, și intunericul reveni.“