Ministerul italian al Culturii vrea sa restaureze o lucrare a lui Banksy, dar unii artisti sustin ca ar trebui lasata sa dispara in mod natural. Pictata pe peretele unui palat venetian abandonat, creatia Bienala de Arta Contemporana a lui Banksy din 2019 , „Copilul Migrant”, a devenit o atractie turistica in orasul Canals. Cu toate acestea, din cauza umiditatii si a sarii, opera de arta care infatiseaza un copil purtand o vesta de salvare si tinand o torta dispare incet.

Servind drept comentariu asupra crizei globale a refugiatilor , dar ridicand si intrebari cu privire la natura trecatoare a artei, aceasta lucrare se afla, de asemenea, in centrul unei batalii din ce in ce mai acerbe pentru restaurarea ei. 

In incercarea de a-l salva, proprietarul cladirii a solicitat Sopraintendenza dei Beni Culturali (Supraintendenta Patrimoniului Cultural) sa intervina, dar organismul responsabil cu conservarea patrimoniului cultural a declarat ca nu este calificat sa se ocupe de o astfel de piesa recenta. 

Primarul orasului, Luigi Brugnaro, si presedintele regiunii Veneto, Luca Zaia, au cerut ajutor lui Vittorio Sgarbi, subsecretarul pentru Cultura din guvernul Giorgia Meloni. Acesta din urma si-a luat responsabilitatea de a restaura lucrarea cunoscuta sub numele de „Copilul Migrant” prin finantare privata de la o banca italiana si a starnit furie in randul comunitatilor arhitecturale si artistice locale.

„Suprafata sacrificiului”

Cartierul Rio Novo, unde se afla sablonul, este unul dintre cele mai aglomerate din oras, legand gara de Marele Canal. Trecerea barcilor cu motor provoaca ceea ce venetienii numesc „moto ondoso”, valuri care contribuie la eroziunea lagunei.

Acest fenomen este considerat o urgenta majora de catre UNESCO datorita efectelor sale devastatoare asupra mediului si asupra infrastructurii istorice a orasului.

„Partea inferioara a palatelor venetiene, in contact cu apa, este denumita in arhitectura „suprafata sacrificiului””, explica Monica Gambarotto, un ghid turistic venetian. „De obicei este lasata in caramida goala, nevopsita, pentru a preveni cresterea apei din canal si absorbtia de acoperire.”

Doua capete opuse ale artei stradale

Propunerea subsecretarului italian pentru Cultura a fost, de asemenea, respinsa de artistii locali. „Banksy nu a fost un prost; era pe deplin constient de faptul ca creatia sa de pe malul apei nu era menita sa reziste. Restaurarea ei merge impotriva normalului”, a spus Evyrein, un artist, cunoscut pentru personajele sablonate care amintesc de stilul lui Banksy. El a adaugat: „Am experimentat ca una dintre propriile mele piese sa fie restaurata cu cele mai bune intentii si, in ciuda gestului sincer, rezultatul final a fost mai putin de dorit. Daca mi s-ar cere vreodata sa modific opera unui coleg artist, as refuza daca nu Am avut acordul lor explicit.”

Rosanna Carrieri, o activista de la asociatia Mi Riconosci care colaboreaza cu profesionisti din sectorul cultural, a subliniat importanta angajarii partilor interesate cheie in aceste decizii. „Inainte de a initia orice eforturi de restaurare, este imperativ sa consultati atat artistul, cat si comunitatea locala; altfel, risca sa devina un efort de sus in jos care valorifica faima lui Banksy”, a subliniat ea.

Cand a fost abordat de Euronews Culture, Sgarbi, a sugerat ca lucrarea este acum proprietatea autoritatilor locale: „Nu am intentia de a-l consulta pe artist: opera de arta a fost creata ilegal si putem face ce vrem cu ea”.

In acelasi timp, el a recunoscut valoarea operei de arta, afirmand: „Multi turisti o fotografiaza, deci are o valoare sociologica semnificativa”. 

Sgarbi a adaugat ca restaurarea va fi incredintata lui Federico Borgogni, care a efectuat anterior o „operatiune de salvare” pentru un sablon Banksy din Bristol.

Turism de arta stradala

Monica Gambarotto, ghid turistic local, a asistat la impactul artistului asupra scenei de arta venetiana. Agentia ei, Guided Tours in Venice, a organizat chiar si un tur dedicat pentru a prezenta influenta lui Banksy asupra acestui oras iconic.

„Ideea este de a oferi o plimbare pe indelete pentru a descoperi lumea artei stradale din Venetia. Unele opere de arta au disparut deja, precum cele create de Blub (artist stradal anonim din Florenta). Aceste piese, fiind pe hartie, sunt mai susceptibile la sfasiere sau vandalism”, explica Monica Gambarotto. „Desi turul nostru dedicat artei stradale nu este la mare cautare, este mai frecvent ca turistii sa solicite includerea lui Banksy intr-un tur personalizat.” 

Ea a subliniat complexitatea procesului de luare a deciziilor in ceea ce priveste restaurarea bazata pe contradictii. „In trecut, aproape toate palatele venetiene erau impodobite cu fresce, care, de-a lungul timpului, au disparut in mod natural. Face parte din evolutia istorica a orasului. (…) Pe de alta parte, orice act de vandalism trecator, cum ar fi ceea ce arta stradala reprezinta adesea, devine un testament istoric. In acest sens, opera lui Banksy ramane un document important si in prezent.”

Necazurile Venetiei

Criticii restaurarii subliniaza ca Venetia are probleme mai urgente care au nevoie de finantare. Matteo Pandolfo, membru al Asociatiei Arhitectilor Venetieni, a declarat: „Acest palat a fost gol de zeci de ani, desi orasul se confrunta cu o penurie de locuinte”.

„Ar trebui sa fim ingrijorati de echilibrul delicat al Venetiei perturbat de turism, mai degraba decat de restaurarea unei lucrari create pentru a disparea”, a fost de acord Rosanna Carrieri. 

„Trebuie sa luam in considerare problema salvgardarii operelor de arta in general: ministerul nu are personal, in special istorici de arta, care sa asigure conservarea si accesibilitatea operelor de arta. Atragerea atentiei asupra „Copilului Migrant” goleste opera de sensul ei social si politic”, a adaugat ea.